Ne pare rau, perioada de dezbatere a acestei teme a expirat
28 Jan 2016, 18:17 #11 0
Dacă vorbim despre propagandă şi dezinformare ca metode ale războiului informaţional şi despre război informaţional aparte, trebuie mai întîi de menţionat că acesta poate fi mai mult pe plan extern decît intern. Respectiv, problema apare mai mult în direcţia apărării propriului popor de anumite ideologii sau informaţii cu caracter propagandistic care ar contraveni intereselor statului şi ar atenta la securitatea naţională, acestea fiind condiţionate din exterior. Referitor la contracararea şi înăsprirea sancţiunilor în domeniu, consider că nu sunt necesare la moment, din simplul motiv că în Republica Moldova, războiul informaţional cu metodele sale nici nu cunosc măcar o definiţie legală. Repsectiv sunt de acord cu a treia întrebare, or pentru a înăspri careva sancţiuni referitor la ceva, este necesar mai întîi a defini acel ceva, a-l adue la cunoştinţa oamenilor şi a demontra că acesta este un rău pentru societate. Doar după aceasta ar interveni careva sancţiuni sau cu atît mai mult înaspriri a sancţiunilor.
28 Jan 2016, 19:22 #11 0
Merci pentru participare, Ion!
Mi-am propus, în contextul intervenției date, să revăd anumite prevederi legale.
1. Constituția Republicii Moldova.
1.1. Articolul 32. Libertatea opiniei și a exprimării: „Sunt interzise și pedepsite prin lege contestarea și defăimarea statului și a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violență publică, precum și alte manifestări ce atentează la regimul constituțional.”
1.2. Articolul 34. Dreptul la informație: „(3) Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a cetățenilor sau siguranța națională.”
1.3. Articolul 54. Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți: „(2) Exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sunt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției.”
Concluzia se impune de la sine: în contextul contracarării războiului informațional, libertatea de exprimare poate fi îngrădită și, totodată, există posibilitatea instituirii unor sancțiuni proporționale și judicioase.
2. Legea Republicii Moldova nr.112-XVI din 22.05.2008 pentru aprobarea Concepției securității naționale a Republicii Moldova. Nu este de mirare că în acest document de politici publice, adoptat (relativ) recent, lipsește noțiunea și/sau sintagma „război informațional”: noțiunea dată a devenit cunoscută publicului larg ulterior momentului adoptării acestei legi.
Aveți dreptate, Ion. Urmează să ne clarificăm care este extensiunea noțiunii „război informațional”. În acest context, chiar dacă există o noțiune a războiului informațional în actele NATO, urmează să fie impusă o noțiune la nivelul legislației naționale de către experții în domeniul securității naționale (să nu uităm că nu întotdeauna noțiunile consacrate la nivel european pot fi preluate mecanic în legislația națională).
28 Jan 2016, 16:24 #12 0
In opinia mea principalele probleme ale presei noastre nu tin de lipsa de reglementari ci de lipsa de bani si de profesionalism. Sunt un adept al presei care sa aiba dreptul sa spuna orice. Pana la urma consumatorul trebuie sa decida daca ii place sau nu o institutie de presa care dezinformeaza sau nu. In Republica Moldova este multa presa care dezinformeaza pentru ca exista oameni care sa plateasca pentru aceasta. Cand Vor disparea ei, va disparea si presa de buzunar. Nu cred ca poate fi rezolvat cu reglementari. Stim cu totii ca legile in R. Moldova sunt facute astfel ca cineva sa le poata ocoli.
28 Jan 2016, 17:22 #12 0
Vă mulțumesc pentru opinia exprimată, Cornel !
Cunosc realitatea aplicării legislației în domeniu, pe parcursul ultimilor ani, fapt pentru care păstrez și eu o anumită doză de discreție în ceea ce privește avantajele și dezavantajele unor noi reglementări în domeniul legislației mass-media. Făcând referire la practica implementării legislației din domeniul audiovizualului, cred că este suficient să amintesc doar două cazuri:
- „conștientizarea” și implementarea, de către membrii Consiliului Coordonator al Audiovizualului, a noțiunii „producție proprie” din art.2 al Codului audiovizualului al Republicii Moldova („k) producție proprie – opere audiovizuale concepute sau procurate exclusiv de către radiodifuzor cu utilizarea mijloacelor tehnice, financiare și intelectuale proprii sau atrase în acest scop în bază de contract;”). După lecturi îndelungate ale acestei noțiuni, membrii acestei instituții au ajuns la concluzia că emisiunile produse în alte state, difuzate peste hotare și retransmise în țara noastră, sunt … emisiuni proprii;
- difuzarea publicității pentru un post de televiziune, care a obținut licența de emisie ulterior. Cred că nu este cazul să amintesc că noul post de televiziune a obținut licența … în bază de concurs.
Sper și eu că vor dispărea oamenii, care plătesc pentru dezinformarea și manipularea populației prin mass-media. În acest caz, nu ne rămâne decât să sperăm în manifestarea profesionalismului jurnaliștilor.
Rămâne, însă, pentru mine o întrebare: în cazul în care nu vom regăsi profesionalismul jurnaliștilor în practica zilei de mâine, politicienii nu-și vor dori … să facă ei ordine, fără a ține cont de opinia jurnaliștilor?
28 Jan 2016, 15:07 #13 0
Merci pentru intervenție, Tatiana!
Spre regret, suntem doar martori neputincioși la ample campanii de dezinformare și/sau manipulare a opiniei publice. Studiem cu interes rezultatele monitorizărilor și studiilor de caz în domeniu, elaborate și publicate de experții și/sau organizațiile societății civile. Le utilizăm în activitatea didactică și … cam atât! Unul dintre studenții mei a avut îndrăzneala să întrebe „la ce bun elaborează Centrul pentru Jurnalism Independent și Asociația Presei Independente asemenea studii de caz”… Bună întrebare din partea unui (viitor) jurist! Nu am insistat să-i răspund tânărului/viitorului meu coleg că asemenea materiale ajung la CCA și … Într-adevăr! Și ce se întâmplă, dacă asemenea materiale ajung la CCA?! De regulă, nimic. Aplicarea sporadică și „de ochii lumii”, de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului, a unor sancțiuni derizorii pentru propaganda și manipulare nu poate avea decât un scop informativ-didactic (CCA există!).
Sunt de acord cu ideea instituirii, în Codul audiovizualului al Republicii Moldova, a noțiunilor distincte „propagandă”, „dezinformare” și „război informațional”. Poate este cazul de a crea aceste noțiuni, în calitate de forme agravate ale încălcărilor în domeniul echilibrului și pluralismului social-politic? Urmează să decidem.
28 Jan 2016, 13:38 #14 0
Din pacate, presa in Republica Moldova (cu exceptii desigur), mai vizibil ca oricand se transforma intr-un instrument de propaganda politica. S-a demonstrat ca prin controlul mass-mediei se pot manipula cetatenii incat atitudinea acestora fata de anumite probleme sa fie favorabila manipulatorului. Cadrul normativ legal existent trebuie sa prevada expres termenii "propaganda", "dezinformare' si "razboi informational". De asemenea, trebuie sa fie prevazute parghii de sanctionare pentru cei ce se fac vinovati de incalcarea principiului pluralismului politico-social.