Ne pare rau, perioada de dezbatere a acestei teme a expirat
05 Apr 2017, 09:49 #11 +2
Atunci când se realizează un reportaj despre situația unui copil care este victimă a violenței, neglijării, exploatării, traficului sau a unei alte situații traumatizante pentru el, orice discuție privind acest subiect il revictimizează. Jurnaliștii trebuie să ia în calcul acest lucru și să exludă în general din practică discuțiile cu copiii victime. Întrebările e bine să fie adresate specialiștilor abilitați cu protecția copiilor care să ofere informații despre o anume situație, având grijîă să protejeze copilul în conformitate cu regulamentele privind comunicarea cu mass-media.
04 Apr 2017, 16:29 #12 +1
Eu am impresia că, deseori, presa abordează subiectele despre copii în aceeași manieră în care societatea noastră îi tratează pe copii, adică ”de sus” și fără respect. Pentru că sunt doar niște....copii, pe care poți să-i pui la punct, să le închizi gura, să le spui ce să facă, ce să gândească, ce să simtă, cum să stea în banca lor și să nu conteste autoritatea adulților.
Astfel, ajungem să avem în buletinele informative mai mult știri despre cazuri tragice în care sunt implicați copiii, decât relatări despre problemele sau bucuriile de zi cu zi ale copiilor. Apropo, în aceste cazuri îmi pare foarte umilitor cuvântul ”minor” pe care îl utilizează presa cu referire la copii, fie că este vorba despre victime, fie că este vorba despre copii care au comis infracțiuni. Este un cuvânt preluat din discursul oficialilor, pentru care copilul este un ”minor” - termen definit de legislație, care presupune o atenuare a pedepselor, dar nu și un tratament mai special al cauzei, în conformitate cu nevoile emoționale diferite ale copiilor. Astfel, și presa îi lipește deseori copilului vizat în știre această etichetă de ”minor”, fără să se gândească la el ca la un om viu, cu emoții, cu sentimente.
Subiectele ce îi vizează pe copii ar trebui abordate, pur și simplu, cu bun simț, care, desigur, este mai greu de definit și de măsurat. Dar, ca să fie sigur, jurnalistul ar putea să se întrebe dacă i-ar plăcea ca el, copiii lui sau apropiații săi, să apară în această lumină în presă. Dacă răspunde afirmativ la această întrebare, înseamnă că își face bine meseria.
04 Apr 2017, 14:33 #13 +3
La polul opus sunt jurnaliştii de televiziune, în special, care, după mai multe atenţionări şi sancţionări, protejează în orice circumstanţe identitatea copilului. Or, după părerea mea, aici ar trebui să funcţioneze nu doar Codul de etică, dar şi discernământul şi bunul-simţ al jurnalistului. Este mai mult decât evident că trebuie să blurăm faţa sau să recurgem la alte mijloace tehnice pentru a proteja identitatea copilului într-un context negativ, mai ales dacă e vorba de o victimă (fie ea şi un adult). Dar nu înţeleg motivul pentru care ar trebui să ascunzi faţa unui copil atunci când acesta îşi expune părerea într-un subiect neutru sau pozitiv. Doar pentru că e minor? Are şi el părerea lui, e om şi, respectiv, are toate drepturile, inclusiv cel la libera exprimare. Mai ales dacă reporterul s-a asigurat şi a solicitat acordul unui părinte, al unui profesor sau al unui director de internat. Cu atât mai mult, nu pot să înţeleg de ce unii blurează faţa copiilor cu dizabilităţi în orice context, de parcă ar fi nişte "leproşi", de parcă ar fi prea urâţi pentru a apărea la televizor aşa cum sunt...
04 Apr 2017, 14:51 #13 +1
De acord, Eugenia. Unii colegi chiar fac exces de zel atunci cand incearca sa protejeze identitatea unui copil. O alta problemă este că, uneori, în ciuda acestor masuri exagerate, detaliile despre un copil abuzat transpar in materialele jurnalistice. De exemplu, fata copilului este bularata, dar apare in cadru profesoara lui sau unul din parinti. In alte cazuri in cadru apare casa in care trăieste copilul si atunci e clar despre cine este vorba iar blurarea feței nu ajută la nimic.
04 Apr 2017, 13:28 #14 +4
E un subiect foarte interesant. Lucrez adesea alături de copii și tineri. Ei au atâtea lucruri interesante de spus, de cerut... însă sunt ignorați de mass media, cu excepția cazurilor în care devin personaje a unor evenimente „de senzație”.
Presa continuă să-i implice în știri „senzaționale” pentru raiting, pentru că atrage atenția.
E cald afară. Tinerii și copiii sunt peste tot, la școală, în parcuri, implicați în activități. Nu se prea vorbește despre activități, sport, timpul liber pentru tineri.
Ar trebui responsabilizați, mai întâi de toate, redactorii, managerii instituțiilor media și site-urilor de profil. Dacă nu poate orice jurnalist să relateze corect despre copii, să existe doar câțiva reporteri în instituție care să mediatizeze subiectele despre copii, dar să fie pregătiți, moral și profesional.
04 Apr 2017, 14:05 #14 +1
Bine punctat, Alina! Copiii merită ca opinia lor să fie prezentă mai des în știri și, implicit, să fie luată în calcul la luarea deciziilor care îi privesc. Depinde de fiecare din noi să reușim să identificăm subiecte în care copiii nu sunt doar victime tăcute ale unor infracțiuni/abuzuri, dar protagoniștii unor știri care abordează probleme de sistem, prezintă soluții și contribuie la schimbarea percepției.